Am vazut ultimul film a lui Almodovar, asta dupa ce am vazut ultimul film a lui Tarantino. Pe langa comentarii si critici, eu am vazut lucruri frumoase. La Tarantino, frisca, tarta cu frisca. Unghiul din care s-a filmat. La Almodovar, prietenul meu Almodovar, lumina, culoarea, si ahhh, rosiile taiate de Penelope pe un tocator de lemn. 
Dar asta e fictiune, film. Ma uit in jur si vad SUPARARE, AUTOSUPARARE. Vorbesc cu prietenii despre asta si ei ma ciuntesc. Chiar nu vedeti ca noi suntem frumosul? Construim? Se poate? Nu tata, futem tot, suntem de cacat, un neam de cacat. Pai si atunci ma intreb: cine ne tine aici? De ce stam in putregai? Puteti sa imi raspundeti? Ati fost la festivalul Enescu, in piata? Ati mai fost la teatru? La concertul lui Cohen cine era? Mocofanii? Noua specie creata? Cred ca eram noi… “rezidentii coloniei penitenciare numita Romania”
si atunci mi-a venit ideea.. si am vorbit cu un om, sper prieten, care impartaseste trairi asemanatoare. Asa ca vom incerca. Nu stiu daca maine, nu stiu daca peste o luna, dar candva…
